DESPRE CUM SE STING LUMINILE DEMOCRAȚIEI DÂMBOVIȚENE

UPDATE: DESPRE COMASAREA ALEGERILOR LOCALE CU EUROPARLAMENTARELE

Toată lumea a aflat că alegerile europarlamentare vor fi comasate cu alegerile locale. Că PSD și PNL vor merge pe liste comune în alegerile pentru Parlamentul European și se vor susține reciproc în alegerile locale.

Ce înseamnă asta?

Înseamnă că PSD și PNL s-au înțeles. Candidatul la Președinția României va fi dat de PSD, cel mai probabil Marcel Ciolacu. Cea mai clară dovadă este faptul că alegerile prezidențiale se vor desfășura ÎNAINTEA alegerilor generale și va fi susținut de alianța PSD – PNL.

S-a discutat deja subiectul în presă, dar, pentru acuratețe, cred că este bine să lămurim lucrurile:

PSD stă pe 30% (plus, minus 2, maxim 3 procente, nu contează) din opțiunile alegătorilor. PNL stă pe 20% (plus, minus 2, maxim 3 procente, nu contează). Alianța PSD – PNL stă pe 30% + 20% – X%. X% reprezintă procentele celor care votează PSD, dar nu votează PNL nici dacă le cade cerul în cap + procentele celor care votează PNL, dar nu votează PSD nici dacă se surpă pământul sub ei. În lipsa unor cercetări sociologice amănunțite (și al naibii de costisitoare), X% este necuantificabil. Putem specula, dar nu are sens. Ideea este că ÎNTOTDEAUNA, în cazul unor asemenea alianțe, 2+2 nu este egal cu 4. Este egal cu 3,5 sau poate cu 3,2. Ceea ce înseamnă că Alianța PSD – PNL cu listă comună va obține mai puține voturi decât dacă suma voturilor obținute de cele două partide dacă ar intra în alegeri cu liste separate. Cu alte cuvinte, mai puține fotolii de europarlamentari.

Așadar, Alianța preferă să sacrifice câteva poziții de europarlamentari. Pierderile cele mai mari le avea PSD, fiindcă e partidul tractor și fiindcă pe lista comună se va aplica principiul „fermoarului”, adică un candidat PSD, un candidat PNL, până la epuizarea locurilor eligibile. Pierderile cele mai mici, le va avea PNL, aflat deja în cădere liberă (procentul de 20% pe care l-am dat la început e orientativ și discutabil).

Fapt cert: Alianța PSD – PNL cu liste comune la europarlamentare și sprijin reciproc la locale + comasarea alegerilor locale cu alegerile pentru Parlamentul European ajută în special PNL-ul. E o stratagemă menită să nu transforme acest partid într-unul de buzunar.

Totuși, să nu uităm un lucru: un candidat PSD la Președinția României, oricare ar fi el, se va clasa primul în turul unu al alegerilor prezidențiale, dar în turul II va avea probleme serioase. Dacă intră în turul II cu un candidat AUR, candidatul PSD are nevoie de susținerea alegătorilor PNL (de dreapta), altminteri apare riscul (chiar și potențial) ca România să se aleagă cu un președinte de tip Simion. Dacă intră în turul II cu un candidat de dreapta, candidatul PSD pierde cu brio fără suportul unui partid aliat de dreapta. Statutul de pole position în turul I NU reprezintă garanția succesul în turul II pentru un candidat PSD (dacă vă uitați în istoria electorală recentă, candidații PSD la Președinția României au o lungă tradiție de perdanți în turul II în fața candidaților de dreapta). Pentru PSD este deci esențial ca dreapta să rămână divizată între PNL și partidele care formează Alianța Dreapta Unită.

Aceste constatări sunt de bun simț, mai ales în condițiile în care Dreapta Unită își va desemna propriul candidat la Președinția României (dacă, prin absurd, în turul II ajunge un Ciolacu cu un candidat Dreapta Unită, ceva îmi spune că Ciolacu va pierde, în ciuda tuturor eforturilor și aranjamentelor de culise cu PNL soldate cu comasări, liste comune, așezarea alegerilor într-o ordine care numai firească nu e, etc.)

Pe de altă parte, un candidat PNL are azi toate șansele să NU intre pur și simplu în turul II fără susținerea PSD. Or, PSD știe că i-a venit ceasul și că ocazia de acum este unică. De la Ion Iliescu încoace, social-democrații nu au mai avut o asemenea șansă, de a pune un PSD-ist la Cotroceni. Așa că au apăsat pedala la maxim și, profitând de căderea liberă a PNL, și-au impus propriul candidat. Moneda de schimb a fost salvarea PNL-ului. Care PNL era legat ombilical de Cotroceni (am mai spus-o, pentru PNL acest cordon ombilical este existențial). PNL a ales rolul de marionetă pentru instalarea unui Președinte PSD-ist, sacrificându-și condiția de partid de dreapta prezidențial, iar explicația NU poate fi alta decât prăbușirea spectaculoasă a partidului lui Ciucă în opțiunile alegătorilor. Orice altă explicație e ridicolă. În subsidiar, dacă Alianța Dreapta Unită va ști să-și construiască un mesaj credibil și va avea vectori de imagine potriviți, AR PUTEA obține un scor mai mult decât surprinzător în alegerile de pe 9 iunie (mă îndoiesc sincer că Dreapta Unită deține asemenea capabilități).

Una peste alta, la locale se vor negocia aprig candidaturile pentru Consiliile Județene, Consiliile locale și Primării, astfel că miza este dublă:  PSD și PNL vor avea listă comună la europarlamentare, iar la locale aliații vor negocia susținerea reciprocă, cu posibilitatea ca unul dintre partide să dea candidatul la Președinția Consiliului Județean, iar celălalt candidatul la municipiul reședință de județ. Aleșii locali PSD și PNL vor lupta la baionetă pentru a-și păstra pozițiile și, prin recul, vor încerca să minimalizeze pierderile provocate de lista comună PSD + PNL (ceea ce înseamnă că vor suporta și costurile acestor pierderi). Dacă tot acest sacrificiu va da roade și va instala la Cotroceni un candidat PSD, se prea poate ca efectul de câștigător al prezințialelor să ducă la recuperarea, cel puțin parțială, a alegătorilor care nu au acceptat inițial alianța PSD + PNL. Asta explică de ce alegerile pentru Președinția României vor avea loc înaintea alegerilor generale. Și de fapt, asta explică totul!

Esențial este că toată tevatura asta dă măsura exactă a clasei noastre politice. Argumentul invocat de Tudose că 60% dintre români vor comasare (fapt confirmat chipurile de sondajul Avangarde) e praf în ochii naivilor. Și nu pentru că sondajul ar avea hibe sau nu ar fi valid (nu se poate demonstra asta), nu, Doamne ferește, ci pentru că ideea e o aiureală. Mă îndoiesc sincer că din cei 53% respondenții sondajului care au fost de acord cu comasarea au înțeles exact întrebarea care suna așa: „dumneavoastră personal sunteţi de acord ca alegerile europarlamentare să fie comasate cu alegerile locale?” Păi, lelea Floarea din Văscăuți când o fi auzit întrebarea, s-o fi întrebat în mintea ei „comasare, ce trăznet e asta?”, iar operatorul telefonic i-o fi explicat ceva de genul: „știți, dacă e mai bine să le facem în aceeași zi?” „Păi, de ce maică?” „Păi, ca să nu mai punem oamenii pe drumuri degeaba!”. La care lelea Floarea i-a răspuns: „sigur, maică, așa trebuie, că de ce să umble omu’ de două ori, când poate o singură dată!”. Și uite așa, s-a obținut frumosul procent de 53% care, pentru hiperstrategul și megaintelectualul Tudose este egal cu 60%! 7% plus, minus, oricum nu se pune! Unde mai pui că 950 de subiecți chestionați sunt la fel de reprezentativi pentru electoratul românesc ca și pentru electoratul din întreaga Cale Lactee, întrucât marja de eroare e, nu-i așa, de 3,1% la un nivel al încrederii de 95% (zecimala acelui acelui 3,1% îmi place la nebunie, fiindcă atestă, fără drept de apel că domnule, știu oamenii ce știu, e cu profesioniști, nu gogoașă!)

Una peste alta, se profilează un viitor Parlament în care Opoziția va fi alcătuită din Șoșoacă și AUR, și desigur, din Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, Forța Dreptei) cu cca. 15%, potrivit implacablului sondaj Avangarde. Cu alte cuvinte, va fi megaextremistă sau nu va exista. Să mai spună careva că în România democrația nu e consolidată și nu funcționează!

 

Același Patiser-șef Prof. Ing. Dr. Univ. Acad. Iosif Visarionovici Ciucălacu

 

Lasă un comentariu

6 + = 13