Cu două luni înainte de intrarea în campania electorală, am decis să oprim orice publicare pe Noaptea Minții până la terminarea alegerilor și anunțarea oficială a rezultatelor, ceea ce explică îndelungata noastră tăcere. Nu am vrut să se spună că suntem partizani, că ținem cu unii și că îi defavorizăm pe alții.
Vom demara o serie de analize ale alegerilor locale, încercând să decriptăm cauzele unor rezultate care, într-o oarecare măsură, pot părea mai mult decât surprinzătoare, deși nu sunt. Pe parcursul mai multor articole, vom încerca să analizăm campaniile electorale, modul cum s-au desfășurat ostilitățile electorale în județul Mureș și în municipiul Târgu Mureș, mizele, tacticile și strategiile, dar mai ales, efectele pe care acestea le vor avea în viața politică a județului.
Vom începe cu marele perdant, PNL.
Cum a reușit PNL să piardă tot ce se putea pierde la Mureș?
Cap. 1. Ce arată cifrele la județ
Președinția Consiliului Județean Mureș:
Fără doar și poate, liberalii sunt marii perdanți ai alegerilor locale din județul Mureș. Câteva date confirmă fără drept de apel această concluzie: În cursa pentru Președinția Consiliului Județean Mureș, candidatul PNL s-a clasat abia pe locul 3, nici măcar pe un onorant loc 2, cu 47.398 de voturi, față de candidatul PSD care a obținut 55.111 de voturi, diferența dintre cei doi candidați de 7.713 voturi fiind mai mult decât semnificativă. O performanță absolut discutabilă și prea puțin onorabilă. Nu discut performanțele candidatului UDMR, Peter Ferenc, care și-a adjudecat poziția de Președinte al Consiliului Județean cu 87.599 de voturi.
Partea cu adevărat problematică este alta. În ce privește votul pentru consilierii județeni, PNL Mureș a obținut 48.992 de voturi, Cristina-Mara Togănel fiind sub scorul partidului cu 1.594 de voturi. Ceea ce înseamnă că Cristina-Mara Togănel NU ESTE TRACTORUL care trage partidul după ea, adică NU aduce voturi pentru partid, așa cum se așteptau cei care au propulsat-o pe poziția de candidat la această funcție publică. De fapt, cifrele demonstrează fără drept de apel că rezultatul obținut de Cristina-Mara Togănel se datorează scorului politic al PNL în județul Mureș, nu invers.
Un aspect esențial: în anul 2024, participarea la vot pe județul Mureș a fost, la Președinția Consiliului Județean, de 251.222 de alegători, mai mare cu 14.394 față de 2020 (în 2020, s-au prezentat la urne 236.828 de alegători, conform procesului-verbal pentru alegerea Președintelui Consiliului Județean Mureș). Cristina-Mara Togănel a obținut în 2024 cu 3.838 mai puține voturi decât a obținut candidatul PNL pentru Președinția Consiliului Județean Mureș în 2020 (Cristian Chirteș a obținut în 2020 51.236 de voturi și, foarte important, a fost peste scorul partidului pe județ, respectiv peste scorul obținut de PNL la Consiliul Județean cu 5.533 de voturi). Concluzia firească este că, în 2020, Cristian Chirteș a fost tractorul care a tras voturi pentru PNL, în timp ce, în 2024, repet, Cristina-Mara Togănel a fost beneficiara votului PNL, nu invers!
Consilieri județeni, primari și consilieri locali:
În 2024, PNL a obținut 8 mandate de consilieri județeni, dintre care 7 mandate întregi și 1 mandat redistribuit, în scădere cu 1 mandat față de 2020, când a obținut 9 mandate, toate întregi (zero mandate redistribuite). Ca vot, sub aspectul procentelor obținute de PNL în județul Mureș, scorul a fost relativ asemănător în 2024 și 2020 (20,75% în 2024, 20,87% în 2020), însă plusul de 3.289 de voturi din 2024 NU s-a transferat spre candidatul la Președinție și nu a adus modificări de substanță a rezultatelor.
În ceea ce privește primăriile câștigate de PNL, partidul condus de Ciprian Minodor Dobre își păstrează numărul de 26 de primari din 2020, însă, aspect semnificativ, pierde un oraș, Iernutul, adjudecat de PSD, PNL câștigând la schimb o comună. În 2020, ca număr de primari, PSD și PNL se aflau la egalitate, cu 26 de primari fiecare. În 2024, PSD obține 31 de mandate de primari, cu 5 mai multe decât PNL.
La consiliile locale, în 2020, liberalii aveau 308 mandate obținute prin vot, față de 250 ale social-democraților, ceea ce, împreună cu cele 9 mandate de consilieri județeni, îndreptățeau PNL să revendice poziția de cel mai puternic partid românesc din județul Mureș. În 2024, liberalii obțin 274 de mandate de consilieri locali, cu 15 mai puțin decât social-democrații, care au cu totul 289 de consilieri locali. Categoric, PSD poate să își adjudece titlul de cel mai puternic partid românesc rezultat din votul de pe 9 iunie 2024, trimițând PNL pe poziția 3, cu efecte pe care le vom analiza mai jos.
Radiografia cifrelor la Târgu Mureș
Adevărata catastrofă pentru PNL Mureș o reprezintă însă rezultatele obținute în competiția pentru Primăria și Consiliul Local Târgu Mureș. Aici cifrele arată dezastruos pentru PNL: doctorul Horațiu Suciu, candidat așa-zis independent, susținut de PNL, abia a obținut 4.114 voturi, reprezentând 6,72% din totalul voturilor valabil exprimate, ceva mai mult decât jumătate din voturile obținute în 2020 de Teodora Mariana Nicoleta Benedek, candidata PNL la Primăria Târgu Mureș în 2020 (7.549 de voturi, adică 13,52%).
La Consiliul Local Târgu Mureș, cifrele confirmă scăderea: în 2020, PNL a obținut 4 consilieri locali la Târgu Mureș (3 mandate întregi + 1 mandat redistribuit), cu 8.539 voturi (15,29% din numărul voturilor valabil exprimate pe circumscripția Târgu Mureș), față de 7.860 voturi în 2024 (12,87%), așadar o diferență de 679 de voturi.
Comparația care atestă însă eșecul PNL la Târgu Mureș în 2024 este dată de diferența dintre scorul la Consiliul Local și scorul candidatului la Primărie. Dacă în 2020, Teodora Mariana Nicoleta Benedek se afla și ea sub scorul partidului cu 990 de voturi, în 2024, doctorul Horațiu Suciu se află azi sub scorul partidului cu 3.746 (7.860 voturi – 4.114 voturi = 3.746 voturi), ceea ce indică un recul pe care îndrăznesc să-l consider halucinant pentru PNL.
Cap. 2. Ce s-a întâmplat de fapt la Târgu Mureș
Categoric, cifrele arată că marele perdant al acestor alegeri locale pe județul Mureș este PNL, dar întrebarea esențială este legată de cauzele acestui rezultat mai mult decât umilitor pentru liberali. Nu voi discuta ce înseamnă pierderea blazonului de „cel mai puternic partid românesc din județ” de către PNL, deoarece îl cosider irelevant.
Voi încerca să fiu cât mai succint posibil, fără să intru în detalii tehnice, cu precizarea că opiniile pe care încerc să le formulez mai jos reprezintă puncte de vedere personale. Este treaba cititorului să fie sau nu de acord cu ele.
Prin urmare, chiar dacă în procente absolute, reculul prezentat mai sus pare relativ mic, în realitate, raportat la nivelul, la configurația challangerilor politici, dar mai ales, la condițiile anului electoral 2024, el ascunde o disoluție a PNL Mureș mai mult decât alarmantă.
Prima cauză a pierderii acestor alegeri trebuie căutată în modul de abordare a alegerilor de către conducerea PNL Mureș. O spun cu subiect și predicat.
- Lansarea candidatului PNL la primăria Târgu Mureș. O lansare prematură, care ascundea intenția de impunere a doctorului Horațiu Suciu ca și candidat unic românesc. În politică, un asemenea gest se face în urma unor negocieri purtate, cel puțin la nivel informal, cu șefii celorlalte partide românești, cu actorii / competitori potențiali / susținătorii importanți ai acestora. Ceea ce la început a părut o mutare inteligentă, s-a dovedit ulterior a fi o simplă „șmechereală”, desprinsă mai degrabă din arsenalul șmecherului de cartier, decât din panoplia unor tehnici politice autentice sau măcar rezonabile. Convingerea mea este că mutarea cu lansarea doctorului Horațiu Suciu nu făcut decât să irite spiritele și să confirme ceea ce bănuiam deja: că, pentru majoritatea liderilor din politica mureșeană, Ciprian Minodor Dobre NU este un partener de dialog credibil. Urmarea firească a acestei „șmecherii” a fost izolarea aproape totală a liberalilor și constituirea unei veritabile coaliții informale anti-Dobre la nivel județean. Reușita acestei „mișcări” ar fi constat în distanțarea PSD-ului de parteneriatul informal cu UDMR – parteneriat care, în unele zone (Reghin de pildă), e aproape tradițional –, ceea ce, pentru stabilitatea politică a județului și pentru interesele din spatele acestei stabilități, ar fi avut efectul unui seism. Păcăleala cu „independentul Suciu” nu a ținut, așa cum nu a ținut nici păcăleala cu „independentul Florea”.
- Poziționările publice eronate în opinia mea, ale liderului PNL Mureș. După preluarea președinției PNL Mureș, Ciprian Minodor Dobre a depus eforturi considerabile să devină un fel de vârf de lance al românismului târgumureșean. O tentativă lăudabilă, dar făcută greșit. În politică nu impui, ci negociezi. Iar ca să negociezi, trebuie să oferi. Toate ieșirile publice ale liderului PNL Mureș sunt marcate de această neînțelegere care îl face să acționeze, nu ca un negociator, ci ca un lider care vrea să-și impună opinia, închizându-și de fapt opțiunile. De pildă, când doctorul Horațiu Suciu se proclamă candidat independet, liderul PNL anunță că îl susține, după care cheamă celelalte formațiuni românești să îi urmeze exemplul, dar discursul lui public nu este al unui negociator, ci al unui șef de partid care nu admite că exista și alte opțiuni în afara candidatului susținut de el. În replică la refuzul PSD de a-l susține pe Horațiu Suciu, PNL Mureș o desemnează pe Cristina Mara Togănel candidată la Președinția Consiliului Județean, pe o retorică similară, care transformă toate aceste demersuri în simple exerciții de propagandă electorală. Votul de pe 9 iunie a demonstrat că nici Horațiu Suciu, nici Cristina Mara Togănel nu corespund așteptărilor alegătorilor târgumureșeni și/sau mureșeni.
- Supralicitarea mizelor. Ales pe 7 august 2021 ca președinte PNL Mureș, la doar 3 voturi diferență de contacandidatul său, Cristian Chirteș, Ciprian Minodor Dobre a încercat o revenire în forță în prim planul politicii mureșene. În mediul intern al PNL Mureș, efectele sunt vizibile și azi: numărul plecaților din partid este fără precedent; vorbim de excluderi, demisii, dizolvări de organizații, toate lăsând impresia unei vendete personale cu cei care nu l-au votat pe 7 august 2021; o mulțime de interimate care, se știe, au dezavantajul de a menține în fruntea organizațiilor locale conduceri lipsite de legitimitate, dar mai ales, incapabile să asigure mobilizări ale activului de partid în situații de alegeri. Încercând să-și impună un stil de conducere mai degrabă autoritarist și personal, noul lider al liberalilor mureș a sfârșit prin a submina și mai mult militantismul intern al organizației, într-o perioadă în care negocierea și abilitatea de a aduce la un numitor comun opinii divergente ar fi trebuit să fie principalele atu-uri pentru atingerea ambițioaselor obiective fixate încă de la preluarea conducerii organizației. Anunțând public, încă înainte de alegerea sa ca Președinte al PNL Mureș, că obiectivele sale politice în județul Mureș sunt câștigarea, în 2024, a pozițiilor de primar al tuturor municipiilor din județ, funcția de Președinte al Consiliului Județean și a unui număr de 3 parlamentari, Ciprian Minodor Dobre a enunțat de fapt o teză care, în limbaj uzual, sună dezarmant de amenințător: ”vreau să fiu singurul, vreau să fiu stăpânul județului”! Lăsând deoparte nerealismul alarmant al acestei belicoase declarații de intenție, un asemenea enunț nu putea decât da startul unei izolări cvasi-totale în politica mureșeană. Ceea ce s-a și întâmplat. Ca om așa-zis politic, Ciprian Minodor Dobre pare să fi uitat un adevăr esențial: în politică, fără aliați ești pierdut! În subsidiar, un președinte de partid care folosește excluderile și dizolvările în locul negocierii este un președinte slab, care sfârșește prin a-și submina propria bază de putere. A forța o alianță, punându-ți prezumtivii aliați în fața faptului împlinit nu e doar o eroare de tactică, e, înainte de toate, o dovadă de diletantism politic evident.
- Militantismul intern extrem de scăzut. Fenomenul este general în partidele românești și el măsoară gradul de neîncredere al activelor de partid în proprii lideri, precum și nivelul instituționalizărilor interne (un subiect extrem de spinos și complicat), însă în PNL este mult mai vizibil decât în alte partide, PSD de pildă. Nu intru în detalii, mă mulțumesc cu a sublinia un aspect: nivelul militantismului intern indică de fapt capacitatea unui partid de a coagula rețele de activiști eficiente ca principală armă în orice confruntare electorală, fiind și un barometru al democrației interne de partid, dar și unul care indică gradul de încredere/neîncredere în liderii proprii. Un lider autoritarist, care exclude orice opinie divergentă, nu va face decât să crească nivelul de neimplicare al membrilor de partid, cu efecte negative vizibile în orice campanie electorală.
- Strategia de campanie și mesajele. Pe o scară de la 1 la 10, campania lui Horațiu Suciu nu obține, în opinia mea, nici măcar nota de trecere. La fel și campania pentru Președinția Consiliului Județean. Nu intru în detalii, dacă timpul și situația o impun, voi aborda acest subiect într-un alt material. Câteva observații: Proiectul unui așa-zis pod peste râul Mureș (discutabil în esență, ba chiar nerealist, datorită unor constrângeri obiective legate situația terenurilor care intră în discuție și de problemele inginerești ale construcției, plus altele pe care nu le discut) și a unui pasaj subteran la Cocoșul de Aur NU echivalează cu un proiect de oraș. Un proiect de oraș presupune o construcție strategică unitară, cu componente multiple, care, în opinia mea, nu se regăsesc în nici unul dintre materialele de propagandă ale candidaților PNL Mureș pentru primăria municipiului reședință de județ și pentru Președinția Consiliului Județean. Tot ceea ce am văzut în acele materiale au strict valoarea limitată a unor promisiuni electorale și atât. B. Nu vreau să fiu malițios, dar o campanie electorală presupune existența unui mix complex de limbaje, canale de comunicare, viziune, temporizări, tactici și multe altele de care, senzația mea este că așa-zișii strategi care au gândit campania PNL-ului la județ și Târgu Mureș sunt străini. Ceea ce e valid în America lui Obama nu e valid în Târgu Mureșul anului 2024. Dovada cea mai clară este performanța obținută de independentul Cosmin Adrian Pop, care l-a surclasat efectiv pe doctorul Horațiu Suciu, obținând un scor practic dublu față de celebrul medic cu care Ciprian Minodor Dobre visa să cucerească Primăria Târgu Mureșului. Deși lui Cosmin Adrian Pop i-au lipsit componente cheie de comunicare în această campanie, se poate spune că a avut de departe cea mai inovativă tactică electorală, chiar dacă minusurile de comunicare, carențele de limbaj, strategia generală și timpii de expunere nu i-au permis să depășească pragul de aproximativ 14%. Despre ce presupune diferența dintre strategie și tactică în cazul campaniilor electorale, nu are sens să discutăm.
Din lipsă de spațiu mă opresc aici cu această analiză care este departe de-a epuiza subiectul. La drept vorbind, pentru mine ce se întâmplă în PNL Mureș e interesant strict ca studiu de caz care relevă și reflectă avatarurile unei democrații interne de partid mai mult decât șubrede. Că Ciprian Minodor Dobre nu-și va atinge obiectivele fixate odată cu recucerirea puterii în PNL Mureș e altă poveste. Pentru mine este însă evident că alunecarea pe panta descendentă a liberalilor mureșeni e departe de a fi oprită. Ciprian Minodor Dobre NU o poate opri. Nici Cristina Mara Togănel. La fel, probabil că nici cei care azi îi cer demisia, pe motivul întemeiat al pierderii rușinoase a alegerilor. Și unii, și alții, sunt la fel de puțin credibili. În plus, decontul pentru pierderea Primăriei Târgu Mureș va veni în toamnă, când electorii târgumureșeni se vor trezi din buimăceala alegerilor locale și a vacanței de vară. Îl vor resimți toate partidele românești, sub o formă sau alta, însă PNL Mureș va încasa loviturile cele mai dure, pentru simplul motiv că Ciprian Minodor Dobre a pregătit temeinic terenul. Soluția ar fi o infuzie de capital uman extern și/sau de oameni nou veniți în politică, însă mă îndoiesc că pentru șubrezita și decrepita conducere a partidului de la București așa ceva este acceptabil, mai ales cu câteva luni înaintea alegerilor generale și prezidențiale. Paradoxul e că tocmai o asemenea mutare ar revigura o structură anchilozată, marcată de mișcări centrifuge și copleșită de o incompetență managerială dovedită din plin. Din păcate, revigorarea unei organizații politice nu se face prin metode care țin de metehnele comunistoide ale potichiei dâmbovițene. Valabil pentru tot ce mișcă sub soarele politicii mureșene și naționale.
Întunericilă & Noaptea Minții